Istoric

(pana in 1993)
acceptarea la plata a cardurilor internationale

autorizare exclusiv vocala

Pe plaiurile mioritice, activitatea de acceptare carduri a fost prezenta si înainte de Revolutie, cu mult inainte ca aceasta bucata de plastic sa devina un produs bancar. Inca din anii '70, în reteaua ONT Carpati, se acceptau cardurile emise in strainatate, pe care turistii sau oamenii de afaceri straini care veneau in Romania le prezentau la plata. Hotelurile, restaurantele, agentiile de turism si „rent a car”, cazinourile selecte, magazinele de lux, erau principalele locatii unde cardurile puteau fi utilizate.

Nu existau POS-urile de astazi iar autorizarea electronica in câteva secunde era ceva de neconceput. Totul se facea manual, la terminale numite zipzap-uri, iar autorizarea era vocala. Comerciantul suna la centrul de autorizare al ONT Carpati iar de la acest centru se suna la un alt centru international – situat la Frankfurt în Germania sau Brighton in Marea Britanie. Pana cand comerciantul primea confirmarea, clientul putea sa stea in fata acestuia si doua minute.

Pe plan local mai exista si un al doilea birou care gestiona activitatea de acceptare la plata a cardurilor internationale, in cadrul Hotelului Intercontinental. Acesta era insa mult mai mic ca volume decat cel al ONT Carpati, care avea cereri de acceptare la plata încheiate cu toată piața, in mai multe orase din țara.

Biroul ONT Carpati avea contracte de acceptare cu cinci organizații internationale de carduri: American Express, Diners Club, Japan Credit Bureau (JCB), EuroCard-MasterCard si Visa. Echipa centrului de autorizare numara doar trei persoane pe zona de call-center si o a patra, mai tehnica, care introducea pe calculator chitantele primite de la comercianti – documente care atestau tranzactiile efectuate si pe baza carora se facea decontarea.

Va veti întreba cum este posibil, ca un numar atat de mic de oameni sa poata autoriza telefonic, sutele de tranzactii care veneau saptamanal si sa mai gestioneze si momentele de frauda. Care n-au lipsit. Ei bine, pe vremea aceea se lucra cu „floor limit”, industriile aveau alocata cate o suma, pe specific, si autorizarea se lua numai pentru tranzactiile egale sau mai mari decat acea limita impusa. Practic, pentru tranzactii de pana in 50-100 sau 150 USD, in functie de comerciant, acesta nu mai trebuia sa sune in vederea autorizarii. Tranzactia era acceptata fara telefon de confirmare.

S-a ajuns ca, la inceputurile anilor '90, sa existe cateva sute de comercianti/locatii din Romania care acceptau cardurile la plata. Acestia plateau către centrele de autorizare un comision situat intre 5% si 8% iar decontarea se realiza in minim sapte zile lucratoare. Dupa cum v-ati putut da seama, in aceasta constructie, care era un adevarat business, bancile din Romania nu aveau nicio contributie.

Practic, singura lor implicare era data de faptul ca aveau deschise conturi curente pentru comercianti astfel incat acestia sa-si incaseze contravaloarea bunurilor si serviciilor vandute prin intermediul cardurilor. Inante de '89, comerciantii romani care acceptau cardurile la plata isi incasau valuta in conturi curente deschise doar la Banca Romana de Comert Exterior Foarte important este si faptul ca se vindea in USD iar banii incasati de comercianti in cont erau tot in USD. De altfel acesta a fost un argument important pe care bancile l-au utilizat mai tarziu – dupa infiintarea RomCard - pentru a convinge comerciantii sa accepte cardul la plata.
Castigatorii introducerii cardurilor
Dupa 20 de ani de la emiterea primelor carduri, cine a avut cel mai mult de câștigat de pe urma introducerii acestor instrumente de plata?
Castigatorii introducerii cardurilor
Dupa 20 de ani de la emiterea primelor carduri, cine a avut cel mai mult de câștigat de pe urma introducerii acestor instrumente de plata?
bancile – pentru ca prin card au atras clientela care a permis ulterior dezvoltarea pietei de retail 19 (26%)
26% Complete
comercianții – pentru ca și-au maximizat vanzarile in urma acceptarii la plata a cardurilor 12 (16%)
16% Complete
populația – pentru ca prin card a avut acces la un cont bancar, overdraft la salariu și linie de credit, facilitati de plata în rate, inclusiv în mediul online 42 (58%)
58% Complete
Proiect sustinut de