Istoric

(1995 - 1999)
inceperea activitatii de acceptare si emiterea primelor carduri locale

construirea primelor retele de ATM-uri & POS-uri

Dupa intruirea personalului din banci care se ocupa de carduri, care in 1995 era de pana in 50 de persoane pe intreg sistemul bancar, si infiintarea RomCard, s-a inceput cu acceptarea la plata a cardurilor. Tot portofoliul de comercianti al ONT Carpati avea sa fie migrat catre banci. Primele banci care au anuntat, in luna ianuarie a anului 1995, ca au inceput activitatea de acceptarea la plata a cardurilor emise in strainatate au fost BCR si Banca Romana de Comert Exterior. Ulterior, aceleasi banci, au anuntat si emiterea primelor carduri pe piata romaneasca.

Faptul ca in Romania nu exista inca o retea de ATM-uri si de POS-uri care sa permita acceptarea la plata a facut ca primele carduri lansate de bancile locale sa vizeze clientii care calatoreau frecvent in strainatate, acolo unde exista deja infrastructura de acceptare. Este cazul Bancii Romane de Comert Exterior care lansa in august 1995 primul card Visa Business, un produs destinat persoanelor juridice ce avea ca moneda de emitere/cont dolarul american. Pentru a putea obtine cardul Bancorex VISA Business, persoanele juridice trebuiau sa dispuna de resurse valutare, sa aiba o situatie financiara solida si stabila si sa aiba cont curent in valuta deschis la una din sucursalele Bancorex. Practic, banca solicita pentru fiecare card emis constituirea unui depozit bancar de minim 5.000 USD. 

IBM incepea sa oferteze bancile cu ATM-uri spre finele anului 1994, iar prima tranzactie s-a facut in 1995 cand BCR cumpara primele sale 100 de terminale. Investitii in bancomate au facut ulterior, in ordine, Bancpost, Banca Agricola si Banca Romana de Comert Exterior. Pana in 1999 (cand disparea BRCE din piata), toate aceste institutii nu aveau mai mult de 500 de ATM-uri iar numarul POS-urilor era chiar mai mic. BRCE nu avea nici macar un singur terminal in 1999 cand si-a incetat activitatea. Cu toate ca un terminal costa peste 10.000 USD, iar cererea era in crestere, IBM a renuntat la productia de ATM-uri iar pe piata romaneasca au venit alti furnizori.

Un fapt poate uitat, este ca in aceasta perioada inclusiv BNR a implementat si gestionat un sistem de carduri de tip "in-house". Aceasta pentru ca institutia nu avea voie sa dea salariile prin alta banca astfel ca angajatii faceau cozi si pierdeau mult timp la casierie. Solutia a fost emiterea unui card proprietar care putea fi utilizat doar in reteaua BNR, ce presupunea un sistem complet de 12 ATM-uri si 25 de terminale de tip inprinter instalate la restaurantele institutiei. ATM-urile comandate de BNR au fost cele mai scumpe din epoca, pentru ca erau cu "coin dispender", institutia fiind obligata de o norma bancara, sa puna in circulatie tot monetarul cand acorda salariile propriilor angajati. Se poate spune ca BNR, alaturi de Tarom, a fost una dintre primele institutii de stat care a platit salariile angajatilor prin card.
Castigatorii introducerii cardurilor
Dupa 20 de ani de la emiterea primelor carduri, cine a avut cel mai mult de câștigat de pe urma introducerii acestor instrumente de plata?
Castigatorii introducerii cardurilor
Dupa 20 de ani de la emiterea primelor carduri, cine a avut cel mai mult de câștigat de pe urma introducerii acestor instrumente de plata?
bancile – pentru ca prin card au atras clientela care a permis ulterior dezvoltarea pietei de retail 19 (26%)
26% Complete
comercianții – pentru ca și-au maximizat vanzarile in urma acceptarii la plata a cardurilor 12 (16%)
16% Complete
populația – pentru ca prin card a avut acces la un cont bancar, overdraft la salariu și linie de credit, facilitati de plata în rate, inclusiv în mediul online 42 (58%)
58% Complete
Proiect sustinut de